May 09, 2012

Cine se scoală de dimineaţă...

Era o linişte  desăvârşită, mă plimbam pe uliţa pustie ce mirosea a plăcinte cu măr şi brânză dar mai ales a tocăniţă de carne afumată şi pâine coaptă în cuptorul cu lemne. O portiţă veche scârţâia la fiecare adiere de vânt ademenind ochii spre tufele de trandafiri şi puzderia de alte flori colorate. Frunzele unui vişin unde câteva păsărele îşi dregeau glasurile foşneau abia auzit. O iau pe drumul care duce spre pârâul din spatele grădinii, când deodată îmi sare în faţă un iepure albastru. Clar, era vremea să mă trezesc. 

Corpul mi se cufunda relaxat în patul moale, dar mintea rămăsese la mirosul de coptură din satul bunicilor şi refuza să accepte că urmează o nouă zi de şcoală. Din sufragerie se auzea sunetul televizorului care mormăia aceleaşi inepţii zilnice, semn clar că tata se trezise. Urma să-mi trântească o pernă în cap pe post de ceas deşteptător. Mai bine mă ridic eu din pat.
Trec pe lângă ceasul cu cuc (hai mă să nu v-aud, toţi am avut un ceas cu cuc) ce arăta 6 şi câteva minute. Orele încep la 7 dimineaţa, dar avantajul e că după masă ai timp destul să te uiţi la desene. Codiţele lui Sandy Belle erau deja o modă la şcoală, dar când eşti brunetă cu ochii mici şi întunecaţi, parcă te uiţi mai cu spor la Țestoasele Ninja sau Denver.

Brrrr, urăsc apa rece dimineaţa. Știaţi că periuţa de dinţi a fost inventată de chinezi? Mda, şocant! O să auzim curând că ei au inventat şi hârtia! A, da? În fine, eu mă gândeam la cea de...auuuuch!!! Mna, acum mă doare şi-un dinte. Am auzit că spălatul pe dinţi excesiv duce la creşterea sensibilităţii lor. Dar eu deja sunt o fiinţă atât de sensibilă, nu vreau să-mi mai crească nimic! Am auzit zvonuri cum că organismul uman creşte doar până pe la 22 ani, eu atât sper, să afle şi fundul meu treaba asta până atunci.

Tata îmi aruncă o privire ciudată din capătul holului. Am stat oare prea mult în baie, întârzii la şcoală? Repede repede, ce să iau azi pe mine? Blugii roşii strâmţi şi tricoul negru cu floricele sau blugii verzi cu... cu... cu ce naiba se asortează verdele? Trag rapid tricoul pe mine! Rimelul, unde am pus rimelul? Ar fi exagerat să dau şi cu luciu? Mmmm mai bine nu, azi avem oră de bio cu obsedata aia ce se uită strâmb la noi şi dacă avem o fundă roşie-n păr, darămite o umbră de ruj. Da, presimt că o să mi se facă brusc atât de rău, că o să mă duc la cabinetul medical. Antropizare, poluare, biotop, ereditate, ecosisteme, pfuuuu, nu, nu azi!

Oglinda asta nu mă iubeşte deloc!!! Ce merge mai bine cu floricelele roşii, ponytail în vârful capului sau pe-o parte? Dă-i pace, las părul liber, e deja târziu. Bun, deci cărţile le-am luat, pix, gumă, şerveţele, leucoplast, calculator, bilet de autobuz, ochelari de soare, ceva mărunţiş, biscuiţi. Hai că-s gata! Hmmm, e cam întuneric afară, oare plouă?
- Alexandra dragă, unde mergi totuşi la ora asta? îl aud pe tata rânjind cu toţi dinţii. E bine că te-ai spălat încă-o dată pe dinţi, da’ parcă "pijamaua" asta înflorată e un pic exagerată, mai bine una de bumbac. Și treci în pat la somn, nu vezi că-i 12 jumate?!

Ce doream de fapt să vă spun e că niciodată nu mi-au plăcut ceasurile cu cuc şi ticăitul lor enervant! Sunt perfide, şirete, prefăcute şi te lucrează pe la spate! Chiar nu mi-aş dori să primesc aşa ceva când, de exemplu, ecranul smartphone-ului arată ora atât de drăguuuţ, dar mai ales foarte mare şi clar dom'le!

19 comments:

  1. Două treburi am de spus:
    1. Aia cu ”un iepure albastru” îmi sună a Wonderland, dragă Alice!
    2. O să-ți arăt pe facebook o chestie care o să te facă să iubești ceasurile cu cuc. :)))

    ReplyDelete
    Replies
    1. Vai, nu mai pot de ras tuuuuuuu :)))))

      Delete
  2. Aşadar, între "şase şi câteva minute" şi douăsprezece şi jumătate s-a întâmplat toată pregătirea Alexandrei? Fată, ştii că ai ratat o carieră de pompier? :P

    ReplyDelete
    Replies
    1. meeeey :D nimic n-ai inteles! Doi, stai jos :D

      Delete
    2. ... şi o carieră de profesor? :P

      Delete
  3. Si treci in pat la somn, nu vezi ca-i 12 jumate?! Viseaza printi de verde, geamuri inflorate si o regina rea, c-o cupa de vopsea si un pisoi nauc, cantand pe post de cuc la un croitoras istet-putin cam indraznet, ce s-a-ntepat pe data, punand funda la fata, privind ce bine a crescut (minuni licoarea bea-ma) si ce frumos s-a pieptanat( privind oglinda - teama, ca iepurele-i bun alergator, prin intermediul... alicelor*)

    *Felicitari, dragi Alice** :)

    ReplyDelete
    Replies
    1. hahaha :) ce draguuuuta poezea :))

      Delete
    2. **Ciupiti un pic pe RoseN, ca merita !

      Delete
    3. Da' tu de unde stii? :D

      Delete
  4. Salut,
    Promoveaza-ti blogul pe directorul de articole http://encicoll.com
    Sunt permise pana la 3 linkuri per articol.
    Succes!

    ReplyDelete
  5. Groaznică mai era Sandy Belle! Am rămas cu sechele după ce a trebuit să urmăresc tot serialul. Şi acum, mai ales în cele mai întunecate şi deprimante momente din viaţă, îmi răsună în minte melodia aia stupidă... :))
    http://www.youtube.com/watch?v=F6gw56-tcHk

    ReplyDelete
  6. daaaa, cred ca cineva statea cu pusca langa tine si te punea sa te uiti :))))

    ReplyDelete
  7. Dacă ar fi fost aşa, dezvoltam sechele la puşcă... :))
    Era o problemă de amor. :D

    ReplyDelete
  8. De fapt era deja a doua problemă de genul ăsta... :P

    ReplyDelete
  9. Şi acum vine subsemnatu' :* cu un tupeu mizerabil să te invit la mine pe blog la adresa: http://www.colectieceas.blogspot.com ca să vezi acolo cum arată 112 ticăieli, recunosc totuşi niciuna de la cuc !!! :D

    ReplyDelete