Cea mai grozavă sursă de încântare şi divertisment în Paris este Parisul în sine. Un oraş superb, plin de comori arhitecturale, astfel încât fiecare stradă,
fiecare parc şi fiecare cartier este un ideal loc de joacă şi de descoperiri. Parisul este cu siguranţă un oraş muzeu plin de monumente eterne şi impresionante,
dar are de asemenea şi o activitate umană extrem de tumultoasă. Pe stema oraşului e desenată o barcă, iar motto-ul său "fluctuat nec mergitur: pluteşte, dar nu se scufundă", oglindeşte perfect durabilitatea oraşului cu mai mult de două mii de ani de istorie în spate.
Pe principiul:
Pe principiul:
Un neamț pe aeroport în Paris. Vameșul francez se uită la pașaport și îl întreabă:
- Ocupation?
La care neamțul:
- No, no... just visiting.
să vă prezint Parisul așa cum l-am văzut eu, zic
- Ocupation?
La care neamțul:
- No, no... just visiting.
să vă prezint Parisul așa cum l-am văzut eu, zic
Să tragem și o concluzie așadar.
Ies din frumosul metrou parizian inaugurat în anul 1900, și văd în fața mea douăpupeze domnițe ușor brozate (bine, hai să zicem un pic mai mult decat ușor), ce scuipau de zor de pe scara rulantă trecătorii aflați un nivel mai jos. Cum mă uitam eu aşa cu o curiozitate crescândă la această drăguță activitate de un real interes ştiinţific, se întoarce una din bravele domnișoare și ciripește într-un dulce grai strămoșesc:
- Ce te uiți fă la mine?!
- Păi mă uit cum faceți cinste țărișoarei noastre!
-
Ies din frumosul metrou parizian inaugurat în anul 1900, și văd în fața mea două
- Ce te uiți fă la mine?!
- Păi mă uit cum faceți cinste țărișoarei noastre!
-

Trec eu demnă mai departe și ies în stradă, când aud de la un interlocutor identificabil prin pielea ca abanosul:
- Mais c'est jolie la demoiselle! Comme elle est charmante!
apoi se întoarce către un amic și continuă:
- Tu penses qu'elle est une pute, quoi? (nup, nu vă traduc)
Din nou trec țanțoșă și mândră mai departe, fără să revărs avalanșa de cuvinte drăgălașe ce se îngrămădeau în tărtăcuța mea, căci, nu-i așa, rasismul e doar pentru proști.
P.S. am senzația că parizienii sunt daltoniști, și cumva e și molipsitoare chestia asta, că se traversează zebra pe roșu într-o veselie!
LE: partea a II-a a excursiei o găsiți AICI!
- Mais c'est jolie la demoiselle! Comme elle est charmante!
apoi se întoarce către un amic și continuă:
- Tu penses qu'elle est une pute, quoi? (nup, nu vă traduc)
Din nou trec țanțoșă și mândră mai departe, fără să revărs avalanșa de cuvinte drăgălașe ce se îngrămădeau în tărtăcuța mea, căci, nu-i așa, rasismul e doar pentru proști.
P.S. am senzația că parizienii sunt daltoniști, și cumva e și molipsitoare chestia asta, că se traversează zebra pe roșu într-o veselie!
LE: partea a II-a a excursiei o găsiți AICI!